ferma piscicole

Aceste afaceri inca nu reusesc sa faca fata cererii aflate in continua crestere. Asa cum indica studiile de piata, ar trebui ca potentialul de productie al fermelor piscicole deja existente sa fie dublat pentru ca cererea de pe piata sa fie acoperita. Cel care se ocupa de o ferma piscicola trebuie sa aiba grija sa adapteze nutritia in perioadele de crestere a costului furajarii, sa respecte normele legale cu privire la protectia mediului, calitatea apei in efluenti, precum si pe cele cu privire la utilizarea in hrana a probioticelor si antibioticelor.
In ceea ce priveste sistemele de crestere, acestea variaza in functie de complexitate si costuri. Unul dintre cele mai avantajoase sisteme este piscicultura in bazine create prin blocarea prin indiguire a unor cursuri de apa. Aceasta metoda implica si cele mai mici costuri si ofera posibilitatea de a utiliza si suprafetele de teren aflate in panta.
Metoda cresterii pestilor in custi plutitoare necesita asigurarea furajului in intregime de catre fermier. Principalul avantaj se refera insa la posibilitatea exploatarii unor bazine de acumulare naturala sau artificiala, de obicei cu o adancime prea mare care sa permita in mod normal o recoltare eficienta a pestilor.
Un alt sistem de crestere este cel prin care cursul de apa este dirijat prin canale sau bazine amenajate special astfel incat nu mai este nevoie de schimbarea apei, acest lucru realizandu-se in mod natural si fiind astfel eliminate anumite costuri. Acest sistem este preferat mai ales in cultura pastravului.
Speciile preferate de fermieri sunt in general cele care se cer pe piata. La noi cele mai raspandite sunt crapul indigen si fitofag, somnul si pastravul